Piesele din vitrine, materialele ilustrative, precum și aplicațiile digitale au fost selectate cu scopul de a sugera ideea caracterului cosmopolit al societății dacice din jurul capitalei Regatului Dac, în ajunul cuceririi romane.
„Muzeul a vernisat o expoziție care face parte dintr-un proiect mai amblu: Când viața cotidiană devine patrimoniu UNESCO și este finanțată din fonduri norvegiene. Așa cum am promis, încă din anul 2016, atunci când am vernisat această expoziție, an de an vom veni cu alte exponate din ce în ce mai interesante și chiar cu această tehnică nouă de a vizualiza și vizita o expoziție într-o formulă 3D. Aceasta este metoda pe care noi încercăm să o introducem în tot ceea ce înseamnă activitate muzeală, și să atragem publicul, generația tânără. Prin acest mod te poți transborda în cetățile dacice, de a putea atinge obiecte, pe care altfel, în mod normal, nu ai voie să le atingi pentru că sunt obiecte care fac parte din categoria patrimoniu. Expoziția a avut o finanțare de 1 milion de euro, din care 120.000 de euro au venit la MCDR Deva, constând în aparatură, echipamente și tot ceea ce este necesar”, a declarat Liliana Țolaș, managerul MCDR Deva.
La eveniment, a participat și unul dintre arheologii din Munții Orăștiei.
„Este cea de-a doua expoziție vernisată în cadrul acestui proiect. Muzeul din Deva are 200 de artefacte și încă se mai scanează artefacte digitalizate în cadrul proiectului. De asemenea, se aduc și aplicații noi față de cele existente. Unele sunt în lucru deja, așa că nu pot fi prezentate. Expoziția aceasta se numește „Tradiție și influență”. Am ales acest subiect deoarece caracterizează într-un mod foarte corespunzător ceea ce se întâmpla Munții Orăștiei, în urmă cu 2000 de ani. Este vorba despre un mediu cosmopolit, în care atât influențele care vin din mediul mediteranean, din Imperiul Roman, dar și tot ce ține de credința locală, de filonul și substratul locului”, a menționat, Cătălin Cristescu, cercetător știițific în cadrul MCDR Deva și arheolog în Munții Orăștiei.
„Deocamdată, sistemul pe care îl folosim noi, este unul de date virtuale, care este la început de drum, practic, este un prototip. Sistemul poate să detecteze poziția fiecărui utilizator și, astfel, poate să adapteze poziția mediului virtual, astfel încât utilizatorul să fie pe deplin imersat în acel mediu virtual și să aibă senzația că, practic, este acolo și că poate să interacționeze ca și cum ar fi în acel mediu. Deocamdată, nu știu să existe muzee din țară sau din afară care să aibă acest sistem, pentru că tehnologia este foarte, foarte nouă, abia acum începe să devină o soluție comercială. Încercăm ca până anul viitor să o ducem în muzee, pentru că trebuie să facem mult mai ușor de gestionat o expoziție”, a precizat prof. dr.ing. Călin Neamțu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Un avantaj uriaș pe ca vizitatorii îl au atunci când utilizează un astfel de sistem 3D, de vizualizare a unor expoziții, este că în acea lume virtuală, pot vedea lucruri care nu mai există în viața reală. Așa cum este și cazul reconstituirilor din zona Sarmizegetusa Regia. Din fericire, prin intermediul restaurărilor 3D a unor obiecte din acele vremuri, oamenii pot vedea acum, lucruri „pe viu” din urmă cu 2.000 de ani. De asemenea, ei se pot și plimba, tot virtual, prin aceste zone.
Expoziția poate fi vizitată pe parcursul anului 2019, de marți până duminică, conform programului de vizitare al MCDR Deva.
