Connect with us
Data: 29/03/2024
.

Interviu

Sorin Marica: „Politicile agricole guvernamentale au dat rezultate practice și în județul Hunedoara”

Publicat

pe

Deputatul PSD de Hunedoara, Sorin Marica, vorbește despre politicile agricole guvernamentale, care au avut efecte pozitive și în județul Hunedoara. Este vorba despre „Programul de minimis pentru lână” și „Programul de minimis pentru susținerea suinelor din rasele Bazna și Mangalița”. Deputatul Sorin Marica a oferit cotidianului Servus Hunedoara un interviu referitor la acest subiect, care este de interes pentru majoritatea fermierilor hunedoreni și nu numai.

– Există rezultate palpabile ale politicilor guvernamentale în județul nostru?

În judeţul Hunedoara, datele arată că există. Un raport pe anul trecut al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Hunedoara evidenţiază două programe guvernamentale aplicate şi la noi în judeţ cu efecte pozitive notabile.

Advertisement

– Ce programe guvernamentale agricole sunt pe rol acum în Hunedoara?

În „Programul de minimis pentru lână” sunt înscrişi peste 900 de producători agricoli crescători de ovine, din categoria ferme mici, mijlocii şi mari. Implementarea acestui program a avut ca efect creşterea substanţială a efectivelor de animale cu peste 39.000 de capete, iar 190 dintre fermierii înscrişi au valorificat peste 240 de tone de lână. O altă urmare indirectă a aplicării acestui program a fost creşterea cantităţii de lapte de oaie produse cu peste 10.000 de hectolitri. Şi implementarea „Programului de minimis pentru susţinerea suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa” a dus la creşterea cu 35% numărului de animale într-un singur an şi a adus pe piaţă un supliment de 3 tone de carne.

– Se poate face agricultură eficientă și fără program guvernamental?

Advertisement

Chiar şi fără un program dedicat, influenţa pozitivă a unei politici agricole guvernamentale coerente s-a resimţit peste tot. De exemplu, producţia de carne de vită a crescut de aproape două ori în 2018 faţă de 2017. O creştere la fel de spectaculoasă a fost înregistrată şi la miere, unde în anul 2018 s-au produs peste 1.500 de tone, faţă de numai circa 1.000 tone cu un an înainte.

– Are parlamentul vreo implicare în tot acest demers?

Cele două programe la care am făcut referire au trecut şi prin parlament şi au fost adoptate în regim de lege, ca un argument în plus pentru a demonstra seriozitatea şi determinarea cu care guvernul este decis să pună în aplicare politicile asumate prin programul de guvernare. Alături de acestea au mai fost legiferate şi altele cum ar fi: „Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană”, „Programul pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor din zona montană”, „Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane” sau „Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a fructelor de pădure şi plantelor medicinale”. Toate reprezintă pachete de măsuri care au ca principal scop încurajarea unui spectru cât mai larg de activităţi agricole specific zonei montane, asigurând în acest fel un cadru juridic necesar pentru o dezvoltaredurabilă.

Advertisement

– Vor avea aceste programe efectele scontate?

Dacă vor avea efectele scontate, aceasta depinde nu numai de sistemul de acte normative dar şi de cei care sunt chemaţi să le pună în practică, fie că ne referim la administraţia locală sau la beneficiarii înşişi.

Agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Iar noile politici agricole şi-au propus să facă din sectorul agricol un motor de creștere economică, o sursă de locuri de muncă pentru oamenii din mediul rural.

Advertisement

Ţinând cont de rezultatele de până acum la jumătate de mandat, am convingerea că obiectivul acesta va fi atins. Va fi atins nu ca expresie a unei ambiţii politice, ci ca o viziune confirmată de dezvoltare economică susţinută şi armonioasă a României. Este de fapt ceea ce ne dorim cu toţii.

Advertisement

Actualitate

Deputatul Iulius Firczak, din partea UCRR, despre economia României și despre blocajele cauzate de pandemia de coronavirus

Publicat

pe

Redactat de

Economia României are de suferit după blocajele provocate de pandemia de coronavirus, problemă cu care se confruntă și alte state. Din punctul de vedere al deputatului hunedorean Iulius Firczak, din partea Uniunii Culturale a Rutenilor din România (UCRR) cele mai afectate sectoare sunt: HORECA, industria și cultura. Iulius Firczak spune, într-un interviu acordat cotidianului Servus Hunedoara, că singura varianta viabilă de relansare a economiei este creșterea investițiilor.

Reporter: Cât de afectată este economia țării după această perioadă în care multe firme și-au sistat sau redus activitatea din cauza problemelor cauzate de pandemia de coronavirus?

Iulius Fircazk: Majoritatea sectoarelor au fost afectate în ultimele luni, însă cele mai afectate au fost industria, HORECA și cultura. S-a simțit o scădere importantă a cererii de bunuri și servicii, însă după ridicarea stării de urgență, comerțul a început să revină, a crescut cu 4 la sută raportat la primele cinci luni ale anului 2019. În luna iunie, au apărut semne că începe să își revină și industria, iar marile fabrici din industria automotive s-au redeschis.

Advertisement

Reporter: Care sunt variantele viabile pe care Statul Român le are pentru relansarea ecomoniei în perioada imediat următoare?

Iulius Firczak: Varianta viabilă pentru relansarea economiei este creșterea investițiilor. Acest lucru se pote realiza prin atragerea fonurilor europene sau din împrumuturi. Este foarte importantă și stimularea investițiilor private. Stimularea consumului este greu de realizat în acest moment fiindcă nu prea avem spațiu fiscal aproape 90 la sută din veniturile curente ale statului merg spre plata salariilor și a pensiilor.

Reporter: Reprezentanții Fondului Monetar de Investiții spun că: În doar doi ani datoria publică a României ar putea exploda de la 36,9% în 2019, la 50 % în 2021 conform celor mai recente estimări ale Comisiei Europene. Cum comentați această afirmație?

Advertisement

Iulius Firczak: În primele șase luni ale acestui an, 23 de miliarde de lei au fost cheltuieli neprevăzute la începutul anului, din cauza pandemiei. La acesta se va adăuga și creșterea pensiilor, conform noii legi a pensiilor. Impactul aplicării noii legi a pensiilor potrivit Consiliului fiscal pentru anii 2020 și 2021 ar fi de 67 de miliarde de lei. Veniturile statului de mulți ani nu depășec 32 la sută din PIB. Veniturile statului pot crește în următoarele moduri: prin creșterea taxelor, prin creșterea colectării, prin creșterea PIB și prin inflație. Variantele câștigătoare ar fi creșterea PIB (a economiei) și prin creșterea colectării, dar asta se poate realiza doar prin informatizarea ANAF.

Citeste mai mult ...

Interviu

Ovidiu Moș, viceprimar Deva: E important să consolidăm încrederea populației în administrația publică locală

Publicat

pe

Redactat de

Reporter: Domnule viceprimar, cum a trecut pentru dumneavoastră toată această perioadă, în contextul pandemiei de coronavirus?

Ovidiu Moș: Pentru mine, ca pentru majoritatea oamenilor din sfera administrației, perioada care a trecut a avut o conotație specială, ne-a obligat să ne adaptăm la câteva rigori care să permită rezolvarea problemelor curente ale cetățenilor municipiului Deva, într-o perioadă care a presupus foarte multă nesiguranță. Sigur că, ne-a ajutat foarte mult dovada de civism și responsabilitate a devenilor. Vă mărturisesc, însă, că a fost o perioadă solicitantă atât pentru mine, cât și pentru colegii mei și aș vrea să le mulțumesc pe această cale tuturor pentru munca depusă. Dincolo, însă, de toate aceste lucruri, chiar dacă suntem într-o perioadă în care s-au implementat câteva măsuri de relaxare, cred că trebuie să rămânem consecvenți cu privire la apărarea sănătății publice. Poate că cel mai dificil aspect al acestei perioade a fost legat de crearea unui canal de comunicare care să contracareze mulțimea de știri false cu privire la ceea ce se întâmplă. Pentru anii care vin, cred că acest tip de provocare va rămâne cu caracter constant și va depinde în mare parte de mecanismele administrației publice locale dezvoltarea unei transparențe cât mai accentuate a actului decizional.

Reporter: Domnule Ovidiu Moș, sunteți un om de administrație cu o vastă experiență managerială, care credeți că trebuie să fie prioritățile noastre pentru perioada imediat următoare?

Advertisement

Ovidiu Moș: Am spus-o cu orice ocazie pe care am avut-o și o repet și acum, cea mai bună soluție pentru viitor, pe care poate să o pună în practică o administrație cu viziune, este menținerea companiilor sănătoase, cu mulţi angajaţi, drept prioritate zero cel puțin până la trecerea peste această perioadă complicată. Trebuie să fim extrem de atenți la nevoile mediului privat, mai ales că, modul în care reacționăm acum la semnalele care vin din această zonă poate fi o soluție pentru reducerea impactului economic al pandemiei. Nu vreau să induc sub nicio formă vreo stare de panică, dar nu ne așteaptă vremuri senine în economia globală. Suntem obligați în opinia mea să sprijinim proiectele de infrastructură, autostrăzi, drumuri, căi ferate, spitale, școli. Trebuie să investim în cele trei lucruri vitale de care are nevoie România pentru a se dezvolta durabil și anume în infrastructură, sănătate şi educaţie și să facem din asta un proiect de țară. Altfel, din toată această perioadă, vor rămâne doar mulțimea de analize legate de schimbările necesare, iar cetățenii cu factura cea mai grea de plătit. Programele de reconversie profesională, orientarea spre abilitățile digitale trebuie să fie un efort căruia i se alătură statul. Modul în care gândim această reconversie acum poate fi o cale de reducere a impactului indus de pierderea locurilor de muncă în industrii și sectoare care se confruntă cu un grad mare de incertitudine. Statul român, are în viziunea mea, obligația de a sprijini în perioada imediat următoare reconversia profesională. Deși pare la prima vedere un efort financiar consistent din partea bugetului de stat, problemele pe care le ridică șomajul structural are costuri mult mai mari pentru societate. Criza la care suntem supuși acum impune o gândire strategică axată pe ceea ce putem face relativ repede cu resursa umană pe care o avem. Încrederea cetățenilor că situația poate fi controlată, e mai importantă decât suntem dispuși să credem acum. Valoarea acestui indicator crește direct proportional cu ceea ce face administrația publică pentru cetățeni. Dacă ne vom concentra eforturile pe măsurile de relansare a activităților economice afectate de pandemie ieșind din cheia electorală inerentă acestei perioade, veți vedea că cetățenii se vor alătura eforturilor administrației. Dacă însă vom judeca perioada imediat următoare din perspectiva paradigmei electorale vom avea cu toții de suferit. Sugestia mea e să ne păstrăm responsabilitatea și capacitatea de a analiza lucrurile în raport cu ceea ce trebuie făcut pentru creșterea calității vieții în localitățile unde oamenii au încredere în noi.

Reporter: Domnule viceprimar, am văzut că ați premiat, alături de colegii dumneavoastră, cuplurile din localitate care au împlinit cincizeci de ani de căsătorie. Nu credeți că aveam lucruri mai bune de făcut?

Ovidiu Moș: Aș vrea ca cititorii dumneavoastră să știe că o comunitate care crește fără a avea la bază ceea ce numim generic cultura recunoștiinței, nu poate să spere decât la o dezvoltare conjuncturală și de scurtă durată. Respectul pentru valori precum toleranța, credința, loialitatea, acceptarea celuilalt ca parte a unui destin care ne încearcă de foarte multe ori, în foarte multe feluri, rămâne important indiferent de perioada la care ne referim. Știu, la fel de bine, precum mulți dintre cititorii dumneavoastră, că lumea se schimbă cu o viteză amețitoare, dar mai știu și că unele lucruri trebuie să rămână neschimbate. Este, dacă vreți, o problemă de sănătate comunitară. M-am bucurat să îi sărbătoresc pe acești oameni și să le pot spune că modul în care s-au raportat la viață reprezintă un exemplu pentru mulți dintre cetățenii municipiului nostru. O administrație responsabilă are în vedere promovarea unor astfel de modele, chiar dacă nu par atât de spectaculoase la prima vedere. Dar, ca toate lucrurile puternice, existența acestor oameni este dominată de discreție. Noi am considerat necesar să le spunem că această discreție contează pentru noi. Nu am greșit deloc procedând în consecință și știu că aveți o opinie similară.

Advertisement

Reporter: Vă mulțumesc pentru deschiderea de care ați dat dovadă

Ovidiu Moș: Și eu vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a transmite o parte din lucrurile care mă preocupă în acest moment.

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

Europarlamentarul Iuliu Winkler: „Dorința noastră, a Parlamentului European, era ca statele membre să adopte bugetul multianual la summit-ul de la Sibiu din 9 mai”

Publicat

pe

Redactat de

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler a anunțat chiar la Deva, în urma unei conferințe de presă, că va candida pentru un nou mandat în Parlamentul European. Winkler a acordat pentru cotidianul „Servus Hunedoara” un interviu în care face referire și la alegerile europarlamentare care se apropie, dar și la Bugetul Uniunii Europene după 2021, care urmează a fi adoptat în acest an. De asemenea, un alt subiect sensibil este și BREXITUL.

Reporter: Ați anunțat recent că intenționați să candidați pentru un nou mandat în Parlamentul European? De ce ați luat această decizie și ce obiective aveți?

Iuliu Winkler: Munca în Parlamentul European presupune capacitatea de a găsi aliați pentru obiectivele pe care dorești să le atingi, de a dovedi expertiză profesională într-un domeniu important pentru UE și de a construi relații bazate pe încredere și respect inclusiv cu decidenții care au influență politică și profesională în luarea celor mai importante decizii. Consider că, în anii care au trecut, am reușit să îndeplinesc aceste cerințe și cred că experiența pe care am acumulat-o poate fi folositoare pentru UDMR și pentru comunitatea pe care o reprezint în Parlamentul European. Acesta este motivul pentru care mi-am depus candidatura. Doresc să îmi continui activitatea în domeniile pe care le consider cruciale, domeniul economic, cel al Politicii de Coeziune, al politicii comerciale, dar și în cel al Politicii Agricole Comune. Toate acestea sunt de importanță majoră pentru România și pentru dezvoltarea Transilvaniei. De asemenea, doresc să-mi continui activitatea în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale și a celor lingvistice.

Advertisement

Reporter: Se apropie alegerile europene. Care considerați că sunt mizele?

Iuliu Winkler: Două sunt mizele esențiale ale alegerilor. Prima este legată de viitorul UE, iar cea de-a doua este legată de viitorul celor două politici europene care sunt cele mai importante pentru România: Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Alegerile din 26 mai vor hotărî dacă majoritatea va aparține politicienilor și partidelor care doresc să continue construcția comună europeană sau a celor care se împotrivesc acesteia și acționează pentru slăbirea și chiar dezmembrarea UE. De asemenea, în 26 mai, alegătorii vor hotărî dacă noua majoritate politică va sprijini continuarea politicilor comune europene sau, dimpotrivă, vor acționa pentru adâncirea faliilor care despart Estul de Vest și Nordul de Sud.

Reporter: Ce se întâmplă cu Bugetul Uniunii Europene după 2021, care va fi adoptat anul acesta?

Advertisement

Iuliu Winkler: Încă de anul trecut, Parlamentul European a promovat adoptarea bugetului european 2021-2027 înainte de alegerile europene. Dorința noastră, a Parlamentului European, era ca statele membre să adopte bugetul multianual la summit-ul de la Sibiu din 9 mai. Statele membre au decis însă altfel, hotărând ca bugetul multianual să fie finalizat în decembrie 2019. Acest lucru înseamnă că cei care vor hotărî varianta finală a acestuia vor fi parlamentarii europeni aleși în 26 mai și noua Comisie Europeană. Din acest motiv, este foarte clar că bugetul multianual reprezintă o miză a alegerilor pentru Parlamentul European. După 26 mai, se va decide continuarea politicilor europene benefice pentru România sau modificarea acestora, posibil împotriva intereselor noastre.

Reporter: În ceea ce privește fondurile de coeziune, care este situația, pentru că și România este „vizată”.

Iuliu Winkler: În această perioadă ne aflăm în mijlocul dezbaterii viitorului Politicii de Coeziune după 2012. Cifrele pe care le cunoaștem astăzi sunt favorabile României. Ele prevăd majorarea fondurilor pentru Politica de Coeziune, dar aceste cifre nu sunt finale. Dezbaterea va continua și după alegerile europene. Cea mai mare problemă pe care o are România constă în faptul că noi, cu toții, dorim majorarea finanțărilor după 2021 în condițiile în care utilizarea fondurilor deja alocate este deficitară. Azi, gradul de absorbție al României este modest, fiind mai degrabă un argument pentru aceia care doresc diminuarea finanțărilor în viitor. În următoarea jumătate de an este nevoie de concentrarea unor eforturi pentru majorarea gradului de utilizare. UDMR are și o propunere concretă. Văzând că, în prezent, procentul de contractare a fondurilor din POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) este de numai 53%, propunem redistribuirea a 2 miliarde de euro de la POIM către POR (Programul Operațional Regional). Asta ar însemna o alocare suplimentară de circa 50 milioane de euro pentru fiecare județ al României, bani care ar fi utilizați cu eficiență pentru proiecte viabile ale comunităților locale.

Advertisement

Reporter: Și în județul Hunedoara sunt destul de multe persoane care au plecat la muncă în Marea Britanie și care sunt interesate de BREXIT. Care sunt noutățile în ceea ce privește acest subiect?

Iuliu Winkler: Situația politică din Marea Britanie este de o complexitate fără precedent. Parlamentul de la Londra a adoptat de curând decizii care pun în pericol acordul elaborat de UE și guvernul britanic. În acest moment, orice este posibil, chiar și ieșirea Marii Britanii din UE, la 29 martie, fără un acord și fără ca procesul de tranziție să fie reglementat în vreun fel. UE27 este unită și prezintă un front comun destinat, în primul rând, protecției cetățenilor. Sunt 3,5 milioane de cetățeni ai UE care trăiesc, muncesc, învață sau fac afaceri în mod legal în Marea Britanie. Între aceștia, cele mai mari comunități sunt cea poloneză, și pe locul II cea a cetățenilor români, de peste 400.000 de persoane. În oglindă avem 1,5 milioane de cetățeni britanici rezidenți legali într-unul dintre statele UE27. Protecția fermă a drepturilor acestor cetățeni este prioritatea zero a UE27. Ne pregătim inclusiv pentru situația în care Marea Britanie va ieși fără acord din UE.

Advertisement
Citeste mai mult ...

URMARESTE Servus HD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate