Comuna hunedoreană Sarmizegetusa este, cu siguranţă, una dintre cele mai cunoscute localităţi din ţară, având un istoric foarte bogat.
Toată lumea ştie că localitatea hunedoreană Sarmizegetusa a fost capitala Daciei Romane, de aici plecând, practic, formarea poporului român.
Numărul de vizitatori ar putea crește
În prezent, comuna Sarmizegetusa, situată în Ţara Haţegului, la limita cu judeţul Caraş – Severin, are o populaţie de aproximativ 1.200 de locuitori, care locuiesc în cinci sate, acestea fiind localitatea de reşedinţă omonimă şi aşezările aparţinătoare Breazova, Hobiţa – Grădişte, Păucineşţi şi Zeicani. Pe raza comunei, de unde se poate pleca spre valea Râului Mare și înspre Munții Retezat, pot fi văzute urmele cetății dacice de la Zeicani sau situl arheologic de la Breazova. Dar în Sarmizegetusa este deschisă o secție a Muzeului Civilizației Dacice și Romane de la Deva, și tot aici întâlnim și situl ce cuprinde ruinele capitalei Daciei Romane, din satul de reşedinţă, iar această bogăţie istorică nu a fost ignorată, de-a lungul timpului, de autorităţile publice locale de aici, fiind intens promovată, iar acest lucru s-a și făcut simțit. „Ne bucură că, anual, numărul turiștilor ce vizitează muzeul și situl din centrul de comună este în continuă creștere, iar această afirmație se bazează pe cifre oficiale. Practic, cele două obiective au avut, la nivel județean, în comparație cu altele de genm cel mai mare număr de vizitatori. De exemplu, în primele nouă luni din 2018 la noi au fost cu 30% mai mulți vizitatori decât în întreg anul trecut și, dacă va merge tot așa, sper să avem, până la 31 decembrie, chiar peste 100.000 de turiști, iar noi vrem ca lucrurile din acest domeniu să meargă din ce în ce mai bine. Așa cum se știe, există un proiect al Consiliului Județean Hunedoara, pentru restaurarea sitului istoric, chiar și parțial. Lucrurile au mers ceva mai greu, dar tot e bine că proiectul a fost depus. Noi suntem doar gazde pentru aceste edificii istorice, însă vom sprijini, atât cât putem, din punct de vedere legal, implementarea acestui proiect. Sper ca acest lucru să se realizeze, deoarece ar aduce doar beneficii tuturor”, a declarat Adrian Mihai Claudiu Cordoș, primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa.
Incursiune în istorie
Comuna, cunoscută, în forma actuală, din secolul XIII, în trecut s-a mai numit Britonia, Varheeim sau Grădişte. Legătura comunei cu reşedinţa judeţului este asigurată prin drumul naţional Deva-Haţeg-Caransebeş, iar cea dintre Transilvania şi Banat se face prin trecătoarea care, în antichitate, purta numele de Tapae şi ce astăzi se numeşte Porţile de Fier ale Transilvaniei, situate pe raza localităţii. Comuna este aşezată pe principala linie de comunicaţie ce leagă sudul Dunării cu teritoriul Daciei, drumul care ducea de la Drobeta (Turnu Severin), pe la Tibiscum (Jupa – Caransebeş), la Tapae (Porţile de Fier ale Transilvaniei) şi Ulpia Traiana, iar de aici, pe Valea Streiului în jos, apoi pe-a Mureşului în sus, spre Apulum (Alba-Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj), şi până în nordul Dacieil la Porolissum (Jibou). Întemeierea coloniei s-a făcut, după cum arată siturile arheologice, pe la anul 110 e.n , „Din porunca lui Traian fiul lui Nerva, prin guvernatorul provinciei Decius Terentius Scaurianus”. Oraşul s-a numit, la început, Colonia Ulpia Traiana, după numele fondatorului ei, adăugândui-se, apoi, şi numele vechii capitale a lui Decebal, Sarmizegetusa. Astfel localitatea ia numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, adăugându-i-se şi epitetul de Metropolis la începutul secolului al treilea. O viaţă prosperă a cunoscut, timp de mai bine de un veac şi jumătate, până pe la 271 d. Hr., când oraşul, părăsit de oficialitatea romană, decade, încetul cu încetul, în ruină.
