Nu mai puțin de 24 de prefecți și subprefecți din țară au fost învestiți, în aceste funcții, ilegal, după preluarea de către PNL a guvernării. Există și documente oficiale, care susțin acest lucru. Inițial, a fost depusă o plângere prealabilă premierului Ludovic Orban și, ulterior, în 13 februarie 2020, a fost depus, la Curtea de Apel București, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, un document prin care această decizie a fost atacată în instanță. Practic, în această „luptă” pentru dreptate și pentru respectarea legilor în vigoare au intrat reprezentanți ai Asociației Prefecților și Subprefecților din România. Marcel Ciolacu, şeful PSD la nivel naţional, a fost cel care a afirmat că avizele din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici au fost negative pentru 24 de prefecţi şi subprefecţi. „S-au numit 28 de prefecți și subprefecți. Dintre ei sunt patru numiți legal și 24 ilegal. Trebuiau să aibă studii de profil sau să fie funcționari publici și i-au trecut pe unii funcționari publici parlamentari asimilați funcționarilor publici. Avizele de la ANFP au fost negative, iar noul șef al Agenției a stat până la ora 03:00 în ședința de Guvern și a scris fiecare aviz”, declara, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Marcel Ciolacu.

Fostul prefect al județului Hunedoara, Fabius Tiberiu Kiszely, a acordat cotidianului Servus Hunedoara, un interviu cu privire la modul în care au fost schimbați unii prefecți și subprefecți din țară, în calitatea sa de vicepreședinte pe zona Vest al Asociației Prefecților și Subprefecților din România. Facem precizarea că județul Hunedoara nu este pe această listă, însă, Kiszely spune că: „apăr un principiu”. Tot în cadrul acestui interviu Fabius Kiszely vorbește și despre planurile pe care le are în viitorul apropiat, pe scena politică hunedoreană.

Reporter: După învestirea Guvernului Orban, zeci de prefecți și subprefecți din țară au fost schimbați, inclusiv dumneavoastră. În calitate de vicepreședinte, pe zona Vest, al Asociației Prefecților și Subprefecților din România v-ați alăturat altor colegi din țară, în acest demers pentru a demonstra că 24 de prefecți și subprefecți din țară au fost învestiți ilegal. De ce acest lucru?

Fabius Tiberiu Kiszely: Acțiunea aceasta a pornit în luna decembrie, în 2019, și au fost urmați anumiți pași. Primul lucru pe care l-am făcut, a fost depunerea unei plângeri prealabile la Guvernul României. S-a primit răspunsul în termenul legal, iar acesta spunea că totul este legal și corect. Cu acel răspuns am făcut acum următorul pas, respectiv ne-am adresat instanței. De subliniat faptul că, în această problemă, județul Hunedoara nu este implicat, în sensul că aici, nu au fost comise ilegalități din acest punct de vedere. Mă simt dator, însă, să apăr un principiu. Județele afectate de aceste numiri sunt: Alba, Arad, Vrancea, Sibiu, Brăila, Cluj, Covasna, Ialomița, Olt, Sălaj, Tulcea, Gorj, Vâlcea, Bihor, Brașov, Dâmbovița, Harghita, Maramureș, Prahova, Botoșani, Giurgiu, Iași, Teleorman, Vaslui și Constanța. Legea trebuie respectată de toți și tot timpul.

Reporter: Care a fost, de fapt, scopul Guvernului României în tot acest demers?

Fabius Tiberiu Kiszely: Scopul declarat al Guvernului României, înainte de învestirea de schimbare a prefecților și subprefecților, s-a realizat doar pe criterii politice și nu legale, cu toate că, aceste funcții nu sunt politice. Faptul că prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, dar mai ales ca autoritate unipersonală, poate fi supus „jocului politic”, nu a oprit legiuitorul să includă categoria în sfera înalților funcționari publici, în acest sens Guvernul României este ținut a respecta norma legală incidentă în materia instituției juridice a prefectului și a înalților funcționari publici.

Reporter: În acest context, considerați că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale prevăzute de lege?

Fabius Tiberiu Kiszely: Privitor la necesitatea motivării în fapt și în drept, într-o măsură suficientă și de natură a permite mai apoi exercitarea controlului judiciar, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casașie și Judtiție prin Decizia nr. 1580 din 11 aprilie 2008, arătându-se ca puterea discreționară conferită nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite. Exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de lege, constituie exces de putere, în contextul în care Constituția României prevede obligația autorităților de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Prin urmare, în opinia ÎCCJ, orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale, trebuie motivată inclusiv din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu, fiindcă a accepta teza, potrivit căreia autoritatea nu trebuie să motiveze deciziile, echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității. Astfel, noi solicităm anularea individuală a actelor administrative reprezentate de Hotărârile Guvernului României pentru toți cei 24 de prefecți și subprefecți.

Reporter: Ce planuri de viitor aveți? Luați în calcul și o posibilă candidatură la președinția Consiliului Județean Hunedoara. Dacă da, de ce? Vă adresez această întrebare, întrucât, președintele PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, a anunțat că partidul va efectua în această perioadă un sondaj de opinie cu privire la persoanele care au șanse mari de a intra în această luptă electorală și de a și câștiga, evident.

Fabius Tiberiu Kiszely: Da, este normal ca în cadrul partidului să existe o analiză cât mai riguroasă cu privire la soluția optimă de a răspunde cerințelor electoratului și acest lucru poate fi făcut printr-o cercetare sociologică.

Partidul Social Democrat are nevoie de coeziune și unitate, pentru că altfel nu avem șanse să câștigăm în bătăliile electorale care vor urma. Este nevoie de o abordare extrem de lucidă și de discuții serioase și raționale, fără resentimente. Orice fel de forță și personalitate care aduce plus valoare acestui partid este binevenită și trebuie să se implice în proiectele partidului. Pentru că toată experiența ultimilor ani în administrația publică, întâi din poziția de consilier local, din cea de director al operatorului regional de apă, apoi din cea de subprefect și nu în ultimul rând din cea de prefect al județului, mi-au oferit suficiente oportunități încât să realizez că oamenii au nevoie de un fel nou de a face politică. Ceea ce am înțeles și am aplicat, este faptul că opozanții politici nu ne sunt neapărat dușmani. Cu respect reciproc și cu bună credință, putem coagula personalități la nivelul județului care ne pot fi parteneri, iar împreună putem construi un județ în care tinerii să își dorească să rămână. Cred cu putere în libertatea fiecăruia de a alege și de a se exprima potrivit alegerilor și convingerilor sale. Faptul că dumneavoastră, de pildă, nu sunteți de acord cu mine, ne poate fi benefic amândurora. Nu întotdeauna cei care ne contrazic ne vor răul, după cum, de multe ori, cei care ne aprobă nu ne vor neapărat binele. Ceea ce este esențial este că doar echilibrul, comunicarea și încrederea câștigată de cuvântul dat și respectat ne pot duce înainte. Fără a vrea să sune prea pretențios, județul Hunedoara merită o abordare vizionară în administrație și instituții, cu oameni determinați care să respecte pentru a fi respectați, care să dea, prin consultare și comunicare, direcția pentru dezvoltarea județului acesta, pentru mai mult de 4 ani. Vă spun cu mare sinceritate că decizia de a candida nu este una ușoară, pentru că înseamnă sacrificiu personal, dar nu pot să nu mă străduiesc, în primul rând din respect pentru toți oamenii care m-au învestit în toți anii ăștia cu încrederea lor, care m-au sprijinit necondiționat și care m-au criticat atunci când a fost nevoie.