„Ziua Porţilor Deschise” la Sarmizegetusa
Fosta capitală a Daciei Romane şi-a dezvăluit ieri secretele în faţa turiştilor veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. Aceştia au primit o lecţie de istorie interactivă, au pipăit ruine şi au plecat acasă cu amintirea unei lumi reînviate pentru câteva ore.
Sute de turişti de toate vârstele, din ţară, dar şi din străinătate, au petrecut, ieri, o zi perfectă în situl arheologic de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, de?i afară temperatura a ajuns la peste 30 de grade Celsius.
De aproape 2.000 de ani, fosta capitală a Daciei Romane nu au mai “văzut” atât de multă populaţie, deşi printre cei care i-au trecut ieri pragul s-au numărat foarte puţini romani, dar şi mai puţini daci. „Ziua Porţilor Deschise” la situl de Sarmizegetusa Ulpia Traiana a adus, ieri, în faţa publicului, cele mai importante descoperiri scoase la iveală în fosta Capitală a Daciei Romane, ghidaj de specialitate pentru toţi pasionaţii de istorie, lupte între gladiatori, dar şi o informaţie în premieră, de mare importanţă pentru formarea poporului român. Toate s-au desfăşurat în memoria lui Dorin Aliciu, arheologul care a murit recent, chiar pe şantierul de la Ulpia Traiana.
Goana după informaţii şi suveniruri
Forfota ca pe vremea Imperiului Roman a început ieri la Sarmizegetusa Ulpia Traiana în jurul orei 10:00, când primele grupuri de turişti au luat cu asalt ruinele scoase la iveală de arheologi, nu pentru a le cotropi, ci pentru a le atinge şi afla totul despre ele de la specialişti. Pe lângă cele furnizate de arheologii de la Universitatea Babes- Bolyai şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, care conduc cercetările de pe sit, turiştii au primit informaţii despre ruinele descoperite şi de la reprezentanţii Asociaţiei „Terra Dacica Aeterna”, care, îmbrăcaţi ca pe vremea romanilor, în soldaţi sau nobili, i-au ajutat pe vizitatori să se transpună cât mai uşor în vremurile de acum aproape 2.000 de ani.
Deşi intrarea în situl arheologic era gratuită, turiştii nu şi-au ţinut banii în buzunare. Doar au ajuns în fosta capitală a Daciei Romane, iar o mică amintire în formă materială e binevenită. Toate gheretele ce comercializau suveniruri au înregistrat vânzări record, printre preferatele turiştilor numărându-se soldăţeii din lut, hărţile, dar şi cărţile poştale cu imagini din situl arheologic de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Între un mic sau o plăcintă tradiţională, „stropite” cu bere şi servite pe terasele de la intrarea în sit, turiştii şi-au putut achiziţiona o mică amintire cu „parfum” istoric, s-au putut fotografia alături de un soldat roman ori încerca câteva dintre piesele de îmbrăcăminte ale acestora, coifurile fiind cele mai „testate” de către vizitatori.
„La mulţi ani” în 18 septembrie?
Poveşti despre societatea romană, informaţii despre arhitectura şi economia Imperiului, ce mâncau la cină sau cât timp durau băile locuitorilor, dar şi data când s-a „născut” poporul român, stabilită în aceste zile, de specialişti, în urma descoperirilor arheologice efectuate la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, de toate acestea au avut parte, ieri, turiştii ce au participat la un tur al şantierului, sub ghidajul profesorului Sandu Diaconescu, de la Univesitatea din Cluj Napoca. Cu o barbă albă şi o pălărie de soare cu boruri largi, ghidul le vorbea turiştilor de parcă aterizase, în viitor, venind direct din mijlocul celor care, în urmă cu 1.800 de ani, au întemeiat capitala Daciei Romane. Fiecare piatră, coloană, zid sau văgăună vizitată de turişti, avea o poveste pe care Sandu Diaconescu o spunea vizitatorilor cu atât de multă plăcere. În Forul Roman, unde, pe vremuri se desfăşura cea mai mare parte a activităţilor populaţiei, în prezent, turiştii au aflat când ar trebui românii să sărbătorească „naşterea” acestui popor. „Am stabilit o dată, 18 septembrie, undeva între anii 107 – 110, a fost întemeiată Colonia Dacică Ulpia Sarmizegetusa. Nu am spus-o presei, dumneavoastră o aflaţi acum, în premieră. Circa 60.000 de soldaţi romani au fost repartizaţi aici, venind dintr-o campanie din Italia. (…) În anul 108, romanii s-au apucat de construit un drum de 400 de kilometri pe care l-au terminat în doi ani, Deci, faceţi o comparaţie între eficienţa constructorilor de autostrăzi din zilele noastre şi a celor de pe vremea romanilor”, le-a spus profesorul Sandu Diaconescu, turiştilor. Aceştia au uitat complet de canicula de afară, captivaţi de lecţia de istorie oferită de ghid, pe care au dezvoltat-o punând numeroase întrebări.
„Virtus Antiqua”, memoria lui Aliciu
De circa 1.800 de ani nu a mai găzduit amfiteatrul de la Ulpia Traian Sarmizegetusa o luptă între gladiatori, aclamaţi la scenă deschisă de sute de spectatori. Un astfel de moment a avut loc ieri în fosta Capitală a Daciei Romane, deşi publicul de atunci, a fost înlocuit de turiştii de azi, iar luptătorii din arenă, de reprezentanţii Virtus Antiqua, trupă de reconstituiri istorice. Aceştia au oferit publicului o luptă între gladiatorii şcolii lui Ludus Memnius, alias Cristian Roman. Potrivit scenariului, lupta gladiatorilor a avut loc cu scopul decesului arheologului Dorin Aliciu, motiv pentru care în arenă a fost amenajat şi un rug funerar, pe care a fost arsă o păpuşă învelită, într-un giulgiu alb. Totul s-a desfăşurat după un ritual roman,cu îmbrăcăminte şi replici din acele vremuri. Publicul a aplaudat la scenă deschisă atât lupta gladiatorilor, dar mai ales strădania organizatorilor de a reproduce cu fidelitate, scene din viaţa celor care populau capitala Daciei Romane, în urmă cu aproape 2.000 de ani.
[box type=”info”]
Hartă lansată, în premieră, de muzeul din Deva
Pentru că tot a fost o zi cu mare aflux de public, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) din Deva, cel care administrează situl de la Ulpia Traiana, a lansat o Hartă a Monumentelor şi Muzeelor din Ţara Haţegului (foto). Aceasta cuprinde peste 50 de obiective turistice, fiind împărţită în cinci zone, din Ţinutul Pădurenilor, până la Valea Streiului. Harta a fost realizată, în şase luni, de specialişti din cadrul MCDR Deva şi a fost ieri pusă în vânzare chiar la chioşcul de la intrarea în situl arheologic. „Noi am tipărit circa 2.000 de bucăţi pe care le-am împărţit la toate punctele de vânzare din subordinea MCDR. Am tipărit-o la preţul de 10 lei şi o vindem cu 15 lei, pentru că avem nevoie de venituri proprii la muzeul Se pare că harta a prins foarte bine la public, pentru că doar azi (n.r. ieri) s-au vândut câteva zeci de exemplare. În această hartă, turiştii vor găsi toate locurile demne de vizitat din Ţara Haţegului, de la biserici, la statui, case memoriale, monumente istorice până la muzee”, a afirmat Liliana Ţolaş, managerul MCDR.
[/box]
http://www.youtube.com/watch?v=JFpoI7kcLaM&list=UUXeajzqEzT_sUtwFbx9zGUw
