Home - Actualitate - Urșii dublează prețul la un sector al autostrăzii Deva – Lugoj

Urșii dublează prețul la un sector al autostrăzii Deva – Lugoj

miercuri, 12 Apr, 2017

Una dintre marile necunoscute ale României din această perioadă este termenul de finalizare al tronsonului de autostradă Deva – Lugoj.

Termenele oficiale de finalizare, după ce cele inițiale au fost, cu mult depășite, pentru tronsonul de autostradă Deva – Lugoj variază.

La presiunea activiștilor de mediu

Acestea depind de construcția de ecoducte, celebrele tuneluri pentru urși, inițial trei și, apoi, două, care ar trebui construite în zona comunei hunedorene Lăpugiu de Jos. Dacă acestea vor fi, în cele din urmă, făcute, atunci chiar și 2021, cunoscând „viteza” cu care se dreulează lucrările la autostrăzile din România, ar fi un termen optimist. În schimb, însă, există o tendință de a nu se mai face acele ecoducte, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, va cere Uniunii Europene, care finanțează, în proporție de 85%, lucrările la autostradă, să se revină la vechiul proiect, cel care nu cuprindea tuneluri pentru urși. În schimb, însă, activiștii de mediu, la presiunea cărora, pe vremea Guvernului Boc, s-a făcut schimbarea proiectului, susțin că autostrada A1 Deva – Lugoj taie în două un culoar folosit de urșii care migrează des din Munții Apuseni în Munții Retezat și invers. Aceste mișcări, conform activiștilor de mediu, sunt importante pentru împerechere sau căutarea hranei, iar dacă autostrada nu va avea ecoducte, în munții Apuseni va rămâne izolată o populatie de 250 de urși, care va dispărea. De asemenea, activiștii de mediu mai susțin că în momentul în care nu există rute de migrație pentru animale salbatice, nu doar urși, ci și altele, ce au nevoie de mișcare, și care o să treacă pe autostradă, dacă nu vor fi ecoducte șansa de a se produce accidente crește.

Exclus să circulăm pe A1 în acest an, cu sau fără ecoducte

Pe de altă parte, conform declarațiilor oficiale, deși 2017 era avansat ca un termen pentru a se circula pe A1 între Deva și Lugoj, chiar și cu „halta” pentru ecoductele de la Lăpugiu de Jos, eventual anul viitor se va putea vorbi despre acest aspect. Despre infrastructură, în general, și despre tronsonul deva – Lugoj a vorbit, săptămâna trecută, și premierul Sorin Grindeanu. „Dacă vorbim de infrastructură, în ultimii 27 de ani, indiferent de culoarea politică a guvernelor care au condus această țară, pe infrastructură vedem rezultatul. Stăm prost. Daca privim o hartă a Europei, vedem că parcă suntem o insulă pe tot ceea ce înseamnă culoarele europene, (inclusiv A1, care ar tebui să facă legătura cu Occidentul, n. red.), începem sa fim ocoliți. Apoi ne facem singuri viața amară. Sunt lucruri care nu sunt cerute de Comisia Europeană (CE), sunt lucruri cerute de noi, în țară, de diverse instituții. Am avut o discuție cu vicepremierul Sevil Shhaideh și cu comisarul european Corina Crețu. Nimeni nu cere la CE această birocrație incredibilă pe care o avem. Să luăm ca exemplu autostrada Lugoj — Deva. N-avem urși în Timiș (și nici în zona Lăpugiu de Jos, unde ar trebui construite ecoducte, după cum susțin localnicii, n. red.). Un lot de autostradă între Lugoj și Deva și-a dublat costurile datorită unor cereri făcute de Guvernul României, undeva prin 2009 — 2010, către CE, ca să existe acele tuneluri prin care să treacă urșii. Fără acele tuneluri, lotul respectiv costa 108 milioane de euro, iar cu ele 220″, spunea Sorin Grindeanu.

Precedentul cu liliecii

Atât activiștii de mediu, cât și partea guvernamentală, susțin că monitorizează situația migrării urșilor și a altor animale sălbatice, precum cerbi, căpriori, lupi, pisici sălbatice sau râși și vor prezenta situația realăm fiecare parte susținând că are dreptate. Din păcate pentru județul Hunedoara, nu este prima oară când animalele sălbatice întârzie lucrările la autostrada A1. În urma acțiunilor activiștilor de mediu, care susțineau că în zona comunei Șoimuș, pe tronsonul către Orăștie, există colonii de lilieci protejate de lege, lucrările la autostradă au fost întîrziate cu vreo doi ani. În cele din urmă s-a dovedit că era vorba de lilieci obișnuiți, și aceia foarte puțini, dar timpul nu-l mai poți da înapoi.

One comment

  1. Citat:

    Nu e numai chestiunea animalelor care tranziteaza zona, ci si faptul ca daca se merge pe ideea din SF, adica nu tuneluri ci deblee, unele dintre ele ating adincimi 45 (patruzeci si cinci) de metri, cit un bloc de 15-16 etaje !! Eu nu cred ca intr-o tara normala decidenti cu scaun la cap pot prefera asemenea deblee pe 4-5 km, in dauna tunelurilor.

    Se impinge in fata chestiunea banilor, caci toata lumea percuteaza prompt la asa ceva, dar ce simt eu este ca de fapt in CNAIR exista o fobie fundamentala fata de tuneluri, iar din cauza acestei fobii, Compania s-a deprofesionalizat in timp pe asemenea structuri, ca si cind acestea ar putea fi ocolite la nesfirsit.

    Am mai spus saptaminile astea: vor putea fi ocolite tunelurile de pe A1 Sibiu-Pitesti ? Nu. Vor putea fi ocolite tunelurile de pe A3 Comarnic Brasov ? Nu. Vor putea fi ocolite tunelurile de pe A8 Tg Mures – Iasi ? Nu.
    Si atunci de ce sa tot amini ruperea pisicii, cind ai putea sa-ti intri in mina cu ideea de tuneluri pe autostrada, exact pe o lucrare de anvergura redusa, dar care te pune sa faci lucrurile ca la carte, pe un subiect pe care n-ai background de experienta anterioara ?


    (c) Quest

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *