Dobra

Localitatea Dobra are o populaţie de circa 1.500 de locuitori, care trăiesc în centrul de comună şi alte 12 sate, respectiv Abucea, Bujoru, Făgeţel, Lăpuşnic, Mihăieşti, Panc, Panc-Sălişte, Răduleşti, Roşcani, Stânceşti, Stânceşti-Ohaba şi Stretea. Comuna este situată pe DN 68A, la câţiva kilometri sud de râul Mureş. Spre nord se află Lunca Mureşului, iar spre sud dealuri, cu înălţimi de 200-300 de metri, ce preced Munţii Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetaţie bogată. Dealurile din jurul localităţii sunt acoperite cu păşuni şi păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localităţii este râul Dobra- Bătrâna ce izvoreşte în zona vârfului Rusca şi are ca şi afluenţi principali pâraiele Lunca Vadului, Ţiganului, Ivanului, Cornet şi Muncel. Râul Dobra– Bătrâna este al doilea afluent al Mureşului ce izvorăşte din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea se află la limita dintre Ţinutul Pădurenilor şi Ţinutul Văii Mureşului.

Planuri pentru anul în curs

Ca şi peste tot, acolo unde sunt oameni gospodari, şi reprezentanţii administraţiei publice locale din frumoasa comună hunedoreană Dobra şi-au propus, pentru anul în curs, să implementeze mai multe proiecte ce vizează dezvoltarea reţelei de infrastructură din această pitorească aşezare. „Unul dintre cele mai importante proiecte pe cae vrem să le dreulăm în 2012 este cel legat de introducerea reţelei de canalizare în localitatea de reşedinţă, aceasta urmând a beneficia şi de o staţie de epurare. În acest sens, în zilele următoare proiectul va fi postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), pentru ca, în urma licitaţiei ce se va executa astfel, să fie desemnat executantul acestei lucrări deosebit de importante pentru comunitatea locală. Tot pentru acest an ne propunem să executăm lucrări la diferite drumuri ce străbat comuna. Astfel, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), a fost aprobată modernizarea drumurilor dintre Dobra şi Abucea şi dintre Panc Sălişte şi Panc, precum şi a unor străzi din cel din urmă sat menţionat, precum şi reabilitarea arterei rutiere ce face legătura între localităţile aparţinătoare Lăpuşnic şi Răduleşti. De asemenea, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 577 din 1997, s-a depus un alt proiect, ce prevede realizarea reţelei de alimentare cu apă a satului Făgeţel. Un alt obiectiv important ce, cu siguranţă, va fi demarat în acest an, este construirea unui bloc prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL). Contractul pentru construirea acestui bloc ANL a fost semnat deja, la sfârşitul anului trecut, iar imobilul, va fi ridicat în spatele Primăriei comunei Dobra. Construcţia va avea patru nivele, respectiv parter şi trei etaje şi va adăposti un număr de 18 spaţii locative”, a declarat Ghiorghe Vasile Şuiagă, primarul comunei Dobra.

Incursiune în istorie

Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârşitul primului mileniu, aici exista germenele unei formaţiuni statale. Prima atestare documentară a comunei de astăzi datează de la 1387, pe raza localităţii mai fiind identificată şi o cetăţuie, ale cărei ruine mai existau pe la 1900. În epoca medievală Dobra a fost un important centru comercial, târgurile de aici atrăgând chiar şi negustori din Boemia, Polonia sau Germania. Este demn de notat că aici a izbucnit, în 1721, o mişcare de revoltă populară a ţăranilor, rapid, însă, înăbuşită, de către autorităţi, care a rămas în istorie sub numele de „Răscoala de la Dobra”. Despre comună mai trebuie spus că, în secolul al XVIII-lea, făcea parte din regiunea militară grănicerească, fiind gazda unei sububităţi de cavalerie, dar şi că în 1925 aici funcţionau trei instituţii de credit. Nu în ultimul rând trebuie amintit faptul că, de ani buni, în Dobra, în preajma sărbătorilor de iarnă, se organizează tradiţionalul deja Festival al dubaşilor.

Ecologie şi turism

Pentru acest an, edilii din Dobra îşi propun să mai implementeze şi alte proiecte, dar din domenii difertite faţă de cel privind reţeaua de infrastructură. „Zona Dobra prezintă unele locuri deosebite, ce merită a fi vizitate. Aş putea aminti, aici, unele zone de agrement, dar şi câteva monumente istorice, fiind vorba, printre altele, despre bisericile de lemn din satele aparţinătoare Abucea, Răduleşti şi Stânceşti, toate aceste lăcaşe de cult fiind ridicate în secolul al XVIII-lea. În acest sens, noi, administraţia publică locală, facem tot posibilul pentru a sprijini dezvoltarea activităţilor turistice. Astfel, noi lucrăm, încă de anul trecut, la întocmirea documentaţiei pentru a depune, pe baza măsurii 313, cea intitulată „Încurajarea activităţilor turistice”, un alt proiect. Acesta prevede înfiinţarea, în comună, în colaborare cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), a unui centru de informare turistică. De asemenea, odată cu deschiderea primei sesiuni specifice din acest an vom depune un alt proiect, acesta având un character economic, dar şi ecologic. Bunăoară, va fi depus studiul de fezabilitate întocmit pentru înfiinţarea, în satul Mihăieşti, a unui parc cu panouri fotovoltaice. Scopul înfiinţării acestui parc, pe lângă aspectul ecologic, este şi cel de a reduce din cheltuieli, cu energia neconvenţială ce va fi produsă aici urmând a fi alimentate toate instituţiile publice care funcţionează pe raza comunei noastre”, a spus Ghiorghe Vasile Şuiagă, edilul – şef din Dobra.

Mult sport

În cursul anului trecut, la Dobra a fost dată în folosinţă o sală de sport, cu o capacitate de 150 de locuri, precum şi terenul de fotbal, pe care evoluează echipa locală Victoria, care activează în seria a II-a a Ligii a V-a Hunedoara. De asemenea, la club mai există şi o secţie de lupte libere, cu bune rezultate, iar pe cele două baze sportive mai sus menţionate s-au desfăşurat mai multe competiţii. Chiar în această lună la sala de sport se va desfăşura un turneu de futsal, cu participarea echipelor locale, dar şi din zonele învecinate.

pixelstats trackingpixel

acest articol a vost vizualizat de 38 ori!

Imparte cu altii

  • Subscribe to our RSS feed
  • Tweet about this post
  • Share this post on Facebook
  • Share this post on Google
  • Share this post on LinkedIn

Despre autor

Amarildo Szekely a scris 1618 articole pentru Servus Hunedoara

Nu sunt comentarii.

Noi comentarii sunt oprite.

online check www.ziar.com