Bucureşci

Situată în legendara Ţară a Moţilor, frumoasa localitate hunedoreană Bucureşci, deşi nu foarte numeroasă ca număr de locuitori, poate oferi vizitatorilor câteva surprize plăcute. Principalele ocupaţii ale localnicilor sunt creşterea animalelor şi colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure şi a ciupercilor, iar activităţile economice preponderente din comună sunt comerţul şi exploatările forestiere. Din vegetaţie întâlnim foioasele şi, mai rar, arinul, salcia şi răchita, dar şi diferite specii de graminee care alcătuiesc pajiştile naturale. Plantele cultivate în această zonă sunt reprezentate de porumb, cartof şi, foarte rar, grâu. Solurile de pe teritoriul comunei se încadrează în zona celor brune, montane. Pădurile găzduiesc următoarele specii de animale sălbatice: porcul mistreţ, iepuri, căprioare, urşi, lupi, locul fiind ideal pentru partide de vânătoare, care se şi desfăşoară în mod organizat.

Grijă pentru şcoli

Mineritul a fost, multă vreme, principala sursă de venit a locuitorilor din comuna hunedoreană Bucureşci, această meserie de „băieş”, aşa cum e ea cunoscută prin toate aşezările din Ţara Moţilor, fiind transmisă din generaţie în generaţie. De o bună bucată de vreme, exploatarea bogăţiilor din subsol a fost abandonată, dar, în ultima perioadă, mai ales de anul trecut, există speranţe pentru relansarea mineritului în comună. „Un program serios şi riguros dezvoltat pe această ramură ar fi o a doua şansă la o viaţă decentă pentru noi. Sper ca firma canadiană ce realizează prospecţiuni la Crişcior să poată demara proiectul vizat, aşa încât să se creeze locuri de muncă pentru întreaga zonă, aici putând fi redeschisă cariera. Din păcate, noi nu suntem o comună bogată, dar încercăm să facem tot ce se poate pentru a oferi mici clipe de bucurie localnicilor, din resurse proprii sau cu sprijinul unor oameni generoşi, fie că aceştia sunt persoane fizice sau sunt în conducerea unor societăţi comerciale. Astfel, cu ajutorul celor de la compania minieră se doreşte revitalizarea acestui gen de activitate în zonă. În plus, încă din 2011 se încearcă găsirea unei soluţii convenabile pentru modernizarea drumului de acces către cariera de la Bucureşci, pentru a soluţiona conflictul apărut între cei 15 proprietari de gospodării din zonă şi agentul economic, primii solicitând garanţii legate de faptul că locuinţele lor nu vor avea de suferit în urma activităţii ce urmează a se desfăşura acolo. Mă bucur că am reuşit, chiar şi din puţinul pe care îl avem la dispoziţie, să asigurăm lemnele necesare încălzirii sălilor de curs de la unităţile de învăţământ ce funcţionează pe raza comunei noastre. Acest lucru, dar şi altele, care, poate, nu sunt prea vizibile, au fost reuşite şi cu sprijnul pe care ni l-a acordat Consiliul Judeţean Hunedoara. Toate aceste unităţi de învăţământ, în număr de patru, au autorizaţie de funcţionare, iar încălzirea clădirilor ce le găzduiesc se face prin centrale termice pe lemne, cum este cazul celor ce funcţionează în localitatea de reşedinţă, precum şi în alte două aşezări aparţinătoare, respectiv Şesuri şi Curechiu, sau pe sobe, aşa cum se întâmplă la şcoala din satul Rovina”, a declarat Mircea Florin Ghilean, primarul comunei Bucureşci.

Cămine culturale cu faţă nouă

De anul trecut, Primăria comunei Bucureşci s-a mutat într-un nou sediu, ultramodern, ce beneficiază de toate dotările şi facilităţile necesare acestei perioade. Noul sediu se află în aceeaşi clădire care adăposteşte şi Căminul Cultural din Bucureşci, fiind o construcţie recent terminată. În fostul sediu al primăriei, unul destul de mic şi oarecum impropriu desfăşurării activităţii din administraţie, funcţionează, în prezent, postul de poliţie, circa sanitară umană, arhiva şi biblioteca comunală. La noul sediu al Primăriei comunei Bucureşci şi la căminul cultural din localitate au fost terminate şi se operaţiunile de izolare termică. În cursul lui 2011, edilii locali au reuşit, prin resurse proprii, să finalizeze lucrările de reparaţii capitale la căminul cultural din Merişor şi să execute mai multe lucrări de modernizare la instituţia similară de la Şesuri.

Modernizări de drumuri

Deşi trecem printr-o perioadă de criză, iar fondurile alocate comunei Bucureşci nu sunt tocmai suficiente, reprezentanţii administraţiei publice din această pitorească aşezare hunedoreană au reuşit, în cursul anului trecut, să finalize unele investiţii. „După mai bine de 10 ani am reuşit să finalizăm lucrările de modernizare la drumul comunal (DC) 18, pe raza satului Şesuri. De asemenea, am reuşit să pietruim uliţele, iar o altă noutate este că a fost dat în folosinţă un releu de telefonie mobilă, ceea ce reprezină un mare avantaj pentru comunitatea noastră. Legat de arterele rutiere, vreau să mai menţionez că am reuşit să asfaltăm pe Valea Balului, în localitatea de reşedinţă, dar şi că s-a reabilitat, prin resurse proprii şi în limita posibilităţilor, drumul judeţean dintre Bucureşci şi comuna învecinată Balşa, pe care se circulă, momentan, în condiţii cât de cât decente, dar acesta necesită reparaţii de mai mare anvergură. În altă ordine de idei, vreau să precizez că în satul Curechiu, s-au racordat la reţeaua de alimentare cu apă aproximativ 30 de familii, dar şi şcoala, căminul cultural, biserica şi centrul sanitar. Problema alimentării cu apă rămâne deocamdată, nerezolvată pentru satul-centru de comună. Spun deocamdată, deoarece avem depus un proiect pe fonduri de mediu, care deja a fost aprobat şi pentru care aşteptăm finanţarea, acesta ridicându-se la suma de 2.600.000 de lei. Aici, în perioada de vară, o mare pondere a gospodăriilor rămâne fără apă potabilă, ceea ce reprezintă o grijă majoră pentru noi, reprezentanţii administraţiei publice locale din comună. De această investiţie urmează să beneficieze un număr de aproximativ 150 de gospodării din satul de reşedinţă”, a afirmat viceprimarul comunei hunedorene Bucureşci, Constantin Macrodin.

Eroii moţilor, la loc de cinste în Bucureşci

Pe raza comunei Bucureşci pot fi admirate biserici şi troiţe cu mare valoare istorică, precum şi moara veche din satul Rovina. În comună se organizează nedei, iar în fiecare toamnă, de foarte mulţi ani se cinsteşte, la Curechiu, memoria eroilor neamului care s-au jertfit în timpul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan. Practic, răscoala de la 1784, cea condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, a pornit din satul Curechiu, aparţinător de Bucureşci, la data de 1 noiembrie a anului mai sus amintit, care s-a întins, apoi în toată Ţara Zarandului, dar şi prin alte zone,  la ea participând iobagi, mineri, meşteşugari sau preoţi.

acest articol a vost vizualizat de 45 ori!