Sarmizegetusa

Localitatea multiseculară Sarmizegetusa este formată astăzi din cinci sate, respectiv Breazova, Hobiţa-Grădişte, Păucineşti, Zeicani şi, normal, centrul de comună. Sarmizegetusa este situată în partea de vest a judeţului Hunedoara, la o distanţă de 20 de kilometri de Haţeg şi la 30 de oraşul Oţelu Roşu, din Caraş-Severin. În prezent pe raza comunei Sarmizegetusa îşi desfăşoară activitatea cinci cămine culturale, un muzeu şi o bibliotecă publică. Pentru ocrotirea populaţiei există o circumscripţie medico-sanitară umană şi una veterinară, iar toate satele sunt electrificate. De asemenea, trebuie amintit faptul că localitatea este vizitată, indiferent de anotimp, de o mulţime de turişti, dornici să vadă vestigiile istorice găzduite de această comună hunedoreană. Totodată, în fosta capitală a Daciei Romane se fac numeroase săpături arheologice, acestea scoţând, tot timpul la suprafaţă, noi descoperiri de o valoare ştiinţifică inestimabilă.

Sprijin pentru lăcaşele de cult

Deşi treversăm o perioadă economico-financiară nu prea grozavă, iar această criză prelungită nu pare a da, din păcate, semne că s-ar apropia de sfârşit, reprezentanţii administraţiei publice locale din comuna hunedoreană Sarmizegetusa, una plină de vestigii istorice, au reuşit, în ultima parte a anului trecut, să finalizeze mai multe investiţii deosebit de importante pentru comunitate. „Ne-am axat, spre sfârşitul lui 2011, pe lucrări de reabilitare la biserici şi cămine culturale, dar şi pe alte activităţi, de diverse tipuri. Astfel, la căminul cultural din satul Hobiţa – Grădişte au fost făcute mai multe reparaţii, atât pe interior, cât şi pe exterior. Dintre aceste operaţiuni aş aminti înlocuirea instalaţiei de alimentare cu energie electrică, schimbarea în totalitate a acoperişului, amenajarea, în faţa acestei instituţii, a unui loc de joacă pentru copii, cu gazon natural, sau realizarea împrejmuirii acestui lăcaş de cultură. Practic, în comună toate căminele culturale au fost renovate, cu excepţia celui de la Breazova, a cărui clădire a fost revendicată în instanţă de două familii, edificiul din Sarmizegetusa fiind unul dintre cele mai moderne din judeţ. De asemenea, au fost efectuate diferite lucrări la două lăcaşe de cult ortodox din comună. Bunăoară, la biserica din Breazova, pe lângă numeroase reparaţii interioare, au fost refăcute picturile. La lăcaşul de cult ortodox din satul Hobiţa a fost montat un gard exterior, s-au făcut numeroase reparaţii pe interior, a fost adus mobilier specific, iar picturile sunt pregătite pentru a fi restaurate, operaţiuni care vor începe în curând. De asemenea, lucrări de renovare au început să se execute şi la biserica ortodoxă din satul aparţinător Zeicani. În comuna noastră funcţionează un număr de zece biserici, din care cinci sunt ortodoxe, două baptiste, tot atâtea penticostale şi una greco catolică, pe care Primăria şi Consiliul Local din Sarmizegetusa le sprijină în limita posibilităţilor” a declarat Mihai Cornel Todoni, primarul comunei Sarmizegetusa.

Branşare individuală la reţeaua de apă

Edilii din Sarmizegetusa se preocupă şi de creşterea gradului de confort al locuitorilor comunei, indiferent de vârsta acestora. În acest sens, toate unităţile de învăţământ din comună, recent renovate, au, demult, asigurat combustibilul necesar încălzirii pentru sezonul rece, iar procesul educaţional se desfăşoară în condiţii optime. De asemenea, este în plină derulare procesul de branşare individuală a gospodăriilor la reţeaua centralizată de alimentare cu apă potabilă a comunei, costul acestor operaţiuni fiind suportat de către cetăţeni. Ducerea la bun sfârşit a acestui proiect este foarte importantă, deoarece există fântâni în unele gospodării unde calitatea apei lasă de dorit. Nu în ultimul rând trebuie amintit şi faptul că reţeaua rutieră din Sarmizegetusa este una foarte bine pusă la punct, toate drumurile din comună fiind asfaltate.

Punerea în valoare a resurselor istorice

Reprezentanţii administraţiei publice locale din frumoasa comună hunedoreană Sarmizegetusa doresc să pună în valoare bogatul potenţial istoric şi turistic de care dispune localitatea. Deşi de-a lungul timpului au existat mai multe proiecte în ceea ce priveşte promovarea ruinelor fostei capitale a Daciei Romane, care se află pe teritoriul actual al comunei Sarmizegetusa, din varii motive, care au fost, cel mai adesea, cum, în mod regretabil, se întâmplă în România, de natură birocratică, ele nu au fost puse în practică. Edilii din Sarmizegetusa au propus, în cursul anului trecut, un proiect de promovare a sitului arheologic din comună. „Am făcut o propunere către Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara, instituţie ce a şi acceptat-o, în ceea ce priveşte amenajarea unei noi porţi, în locul celei actuale, care să poată fi vizibilă de pe şosea, atât dinspre Haţeg, cât şi dinspre Caransebeş. Am întocmit un proiect serios în acest sens, care cuprinde, printre altele, şi o sală de conferinţe în zonă ori amenajarea unui minihotel, dar care nici nu va deranja activitatea agenţilor economici din zonă. Au venit la noi specialişti în domeniu, care au făcut primele evaluări în acest sens şi sper ca preţul lucrărilor preconizate să fie unul pe care să ni-l putem permite, atât noi, primăria comunei Sarmizegetusa, cât şi CJ Hunedoara. Un mare avantaj este faptul că reţeaua de infrastructură din comună este foarte bine pusă la punct. Doresc să reamintesc faptul că, în colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi al secţiei acestei instituţii din comuna noastră, am derulat, în ultima perioadă, mai multe acţiuni ce vizează promovarea localităţii, cât şi a zonei din care facem parte, cea a Ţării Haţegului, aceste activităţi bucurându-se de un real succes”, a spus primarul din Sarmizegetusa, Mihai Cornel Todoni.

Unul dintre cele mai moderne cămine culturale din judeţ e la Sarmizegetusa

În cursul anului trecut, în frumoasa comună hunedoreană Sarmizegetusa a fost finalizată o investiţie deosebit de importantă pentru comunitatea locală. În localitatea de reşedinţă a acestei aşezări multiseculare a fost dat în funcţiune un nou cămin cultural, unul dintre cele mai moderne aşezăminte de gen din judeţul nostru. Acest lăcaş beneficiază de numeroase facilităţi, care ar pune în umbră şi unele instituţii culturale ce funcţionează chiar şi în localităţi urbane.

acest articol a vost vizualizat de 36 ori!