Muntele Vulcanului, un munte pentru iubitorii de drumeţii

BUCEŞ

Fie că este vorba de un turism de recreere, sportiv, itinerant sau de tranzit, oricine ajunge în zona comunei Buceş, îşi doreşte să revină. Peisajul alpin aduce o mare încântare turistului. Aici găseşte, iarna, vârfuri semeţe, înzăpezite, iar vara, pajişti verzi pline de flori şi poieniţe scăldate în lumina soarelui.
Relieful specific zonei de deal şi de munte îi oferă zonei Buceş un farmec aparte, comuna fiind strajuită de muntele Vulcan, acesta fiind declarat rezervaţie naturală. El se înalţă în hotarul satului Buceş-Vulcan, la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba.

Provocare pentru alpiniŞti

Muntele Vulcanului oferă excelente condiţii pentru practicarea alpinismului. Partea sa estică, în zona stâncilor, are trasee pitonate. Priveliştile de pe Muntele Vulcan sunt de o rară frumuseţe, astfel de pe vârfurile Căprăreasa şi Caprifoiul se văd: culmea teşită de origine calcaroasă a Brădişorului, casele răzleţite ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornăţel, Şerbaia, Porcurea şi Tărniţa, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece şoseaua Zlatna – Abrud, Roşia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar Cetatea Devei spre sud şi culmile Masivului Retezat. Vârful Fericeaua şi Dealul Ungurului reprezintă latura sudică a „Triunghiului aurifer“ al Apusenilor. La poalele Fericelii şi ale Dealului Ungurului se întinde Bazinul Aurifer de la Stănija. Timp de secole, aici au funcţionat mine de aur. Prima companie care a exploatat industrial aurul de la Stănija, a fost „Mine d’or du Stănija“ cu capital francez. Vârful Grohotiş se găseşte la limita estică a comunei Buceş, pe teritoriul satului Tărniţa, la graniţa cu judeţul Alba. Pe culmile acestui vârf se văd urmele cetăţii cunoscute de localnici sub numele „Măru` Roşu“ şi era un reper în „Drumul aurului“. În urma săpăturilor arheologice se presupune că această cetate a făcut parte dintr-un lanţ de fortificaţii ridicate în perioada regilor daci Burebista şi Decebal.

Valoare peisagistică

Muntele Vulcan este o masă uriaşă de calcare aşezată pe cumpăna apelor dinspre Crişul Alb şi Arieş. Suprafaţa lui este de cinci hectare şi este acoperit de păduri şi poieni cu păşuni. Din punct de vedere geologic, muntele este un recif calcaros, cu o textură în bancuri masive stratificate, de culoare galben-cenuşie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. Pentru valoarea sa peisagistică şi geologică muntele a fost declarat monument al naturii. Există diseminări de brad, iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid şi tisă. Se întâlnesc, de asemenea, plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colţ. Acesteia i se alătură garofiţa de colţ, sângele voinicului, mătrăguna şi numeroasele tufe de liliac. Muntele are izvoare cu apă rece şi cristalină (în trecut existau şi mori de apă în jurul Vulcanului), peşteri interesante în versanţii sudici şi nordici, puţin cunoscute şi cercetate. Accesul spre Muntele Vulcan se face pe DN 74 Brad-Abrud, sau de pe teritoriul localităţilor Blăjeni şi Ciuruleasa. Poate fi străbătut cu piciorul, în toate anotimpurile anului, cu multă uşurinţă.

Traian Achim Mărcuş – primarul comunei Buceş

 ,,Muntele are darul să te facă să-l cauţi mereu… ca loc de meditaţie, ca loc de destindere, ori de senzaţii tari. La noi, turismul itinerant este motivat de valoarea estetică a obiectivelor aflate pe teritoriul comunei: monumente istorice, de arhitectură, arta populară, etnografie, folclor şi monumente ale naturii. Turismul de recreere şi odihnă se poate practica în zonă la sfârşit de săptămână, în special pe Valea Crişului Alb, pe Muntele Găina şi la izvoarele Crişului Alb. Se poate practica, de asemenea, turismul sportiv, acesta oferind satisfacţii prin multitudinea de posibilităţi de recreere: drumeţii montane, alpinism, speologie, sporturi extreme, vânătoare şi pescuit. Oamenii de pe la noi, sunt oameni simpli, puternici şi primitori, dar mai ales mândri. Mândri de locul unde s-au născut şi trăiesc, mândri de munca lor, dar şi de frumuseţile zonei. Pentru aceşti oameni minunaţi şi pentru aceste peisaje mirifice, ne vom strădui să facem din comuna Buceş o localitate înscrisă pe coordonatele agro-turismului montan”, ne spune primarul Traian Achim Mărcuş (foto).

Drumeţii spre izvorul Crişului

Din anul 1979, muntele Vulcan a fost declarat rezervaţie geologică, zona fiind administrată de  Consiliul Local Buceş. Bulzul calcaros, cu stâncile-i abrupte este foarte căutat de alpinişti. La Buceş se ajunge de la Brad, cu maşina ori cu autobuzul. De aici, se pot face drumeţii spre izvorul Crişului, Muntele Găina (foto), masivul Biharea sau chiar şi până la Roşia Montană.

acest articol a vost vizualizat de 50 ori!