Despre comuna Romos

Situată în estul judeţului Hunedoara, la limita cu Alba, localitatea Romos, pe lângă centrul de comună omonim, mai are în componenţă satele Ciungu Mare, Pişchinţi, Romoşel şi Vaidei.
Descoperirile arheologice au scos la iveală obiecte care dovedesc că la Romos a existat o aşezare civilizată şi stabilă încă din Epoca bronzului. Este celebră descoperirea tezaurului de bronz de la Romos, din care face parte „Carul de bronz” aflat în prezent într-un muzeu din Viena.

De la Drumul lui Traian, la saŞi

La ieşirea din Romoşel pe DC 48A, se află Dealul Cetăţuia, pe acest loc fiind zidită încă o cetate de apărare din lanţul de fortificaţii al dacilor. În secolul XX au fost descoperite numeroase urme ale civilizaţiei de tip roman pe vatra vechiului Romos. Actualul drum, care traversează câmpia din partea de nord a satului fiind cunoscut şi sub denumirea „Drumul lui Traian”. Atât populaţia autohtonă, cât şi coloniştii din Romos, au avut de înfruntat pericolul invaziei turcesti. Saşii şi-au fortificat aşezarea înconjurând-o cu ziduri puternice. „Şi astăzi se mai văd urmele vechilor ziduri, iar mai tarziu a apărut casa parohială în care saşii se refugiau atunci când era dată alarma prin clopotul de pe acoperişul clădirii. Coloniştii saşi au fost ţărani şi meşteşugari, care au adus cu ei deprinderile mai avansate ale Occidentului. Prezenţa saşilor la Romos, a avut o influenţă semnificativă asupra dezvoltării economice ulterioare şi chiar asupra modului de viaţă al populaţei autohtone. Arhitectura satului a primit caracteristicile săseşti, iar oamenii sunt mai gospodari şi mai bine integraţi în comunitate“, a spus primarul din Romos, Mircea Pătrânjan .

ŞcoalĂ cu tradiţie

Pe teritoriul satului Romos, şcoala este menţionată în urmă cu circa 7 secole, prima investiţie de acest fel aparţinând comunităţii saşilor colonizaţi aici pe la jumătatea secolului al XII-lea. Apoi, prin secolul XIV, documentele menţionează şi o şcoală a românilor, aflată în tinda Bisericii ortodoxe din Romos. La jumătatea sec.  XIX s-a construit la Romos o clădire din lemn, prima cu destinaţia de a fi o şcoală confesională greco-catolică iar în anul 1892, din fondurile comunităţii ortodoxe şi cu un împrumut de la Banca „Albina“ din Orăştie, s-a construit actualul sediu al şcolii primare, care datorită numărului tot mai mare de elevi a fost extins în anii 1950 şi 1960. Sediul Şcolii Generale din Romos a fost ridicat în 1975, având 8 săli de clasă, un laborator, teren de handbal şi volei precum şi celelalte utilităţi anexe. În prezent şcoala dispune de: un cabinet de limba română, un cabinet de geografie, un cabinet de istorie, un cabinet de matematică, un cabinet de bilogie, un cabinet de informatică dotat cu 20 de calculatoare, un laborator de fizică şi chimie. Celelalte şcoli primare din cadrul comunei Romos au fost zidite înintea primului Război Mondial, prin grija Bisericii Ortodoxe Române şi cu strădaniile membrilor comunităţii de la acea vreme.

O zonă de un pitoresc aparte

Romos este o comună care are în componenţă 5 sate: Romos (reşedinţă), Ciungu Mare, Pişchinţi, Romoşel şi Vaidei, în evul mediu fiind locuită de saşi. Dar acum, la Romos, considerată cândva o localitate a saşilor, mai trăiesc doar vreo 4o de persoane ce aparţin acestei etnii. Ciungu Mare se află la 14 km distanţă faţă de centrul de comună, pe drumul comunal DC48A, nemodernizat, iar Pischinţi la 7 km de centrul comunei, pe drumul comunal DC49, modernizat. Romosel, mai aproape,  la 3 km distanţă de centrul comunei, pe drumul judeţean DJ705G, modernizat, respectiv Vaidei, la 5 km distanţă de centrul comunei, pe drumul comunal DC49, modernizat. În această zonă relieful este în general de deal şi munte, având o mică suprafaţă de luncă a râului Mureş, în partea de nord şi vest, iar altitudinea variază între 200 şi 800 metri.
Teritoriul comunei este străbătut de două cursuri de apă, din care cel mai important este râul Romosului, iar al doilea, valea Vaideiului. Ambele cursuri de apă sunt afluenţi ai râului Mureş. Prin nordul teritoriului, la 5 km distanţă de centrul comunei Romos, trece drumul european, E79, cele mai apropiate gări fiind: Oraştie şi halta Geoagiu. Resedinţa de comună, Romos, se află la 39 km distanţă de municipiul Deva, resedinţa judetului Hunedoara. Comuna Romos are avantajul de a se învecina cu zone turistice, precum staţiunea Geoagiu-Băi, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sau Casa Memorială Aurel Vlaicu din localitatea cu acelaşi nume. Există însă şi un potenţial turistic propriu care începe să dea roade.
La Romos se află o pescărie mare, cu un luciu de apă, ce se întinde pe o suprafaţă de 9 ha (o baltă de patru ha şi alta de cinci ha). Aici există posibilităţi de cazare şi locuri de campare, ceea ce face ca la sfârşit de săptămână, sau în  concedii, pescăria să fie plină de lume. Zona este de o frumuseţe deosebită, iar pescarii găsesc aici caras şi crap. Iubitorii de excursii pot vizita ruinele cetăţilor dacice (Cetăţuia Romoşel -Cioaca Grădiştei) sau  satele din munţii Orăştiei şi pădurile  Romosului.

Căluşarii din Romos, printre cei mai cunoscuţi din ţară

Dansul căluşarilor din Romos are o tradiţie îndelungată, timp în care formaţiile au cunoscut celebritatea. În anul 1599, 112 căluşari, între care şi cei din Romos, au participat la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazu în Alba Iulia. Se poate spune că, timp de sute de ani, căluşarii din Romos nu au lipsit de la nici un eveniment cultural major care s-a petrecut în această parte a Transilvaniei. În satele comunei, dansul căluşarilor a devenit un obicei popular, care are loc în timpul sărbătorilor de iarnă.

acest articol a vost vizualizat de 70 ori!